Şvabii din Banat şi germanii din Crişana

În prima sa vizită în Banat, în 1906, istoricul Nicolae Iorga a rămas extrem de impresionat de locuitorii săi. „Cu astfel de locuinţe şi veşminte, sănătoşi, vioi, frumoşi, îndrăzneţi şi siguri, bănăţenii se pot lăuda că ei sunt fruncea”. La fel se evidenţiază şi localităţile cu populaţie germană, aflate în judeţul Arad. Partea la sud de Mureş ţine de Banat, partea dinspre nord ţine de Crişana (Partium). Chiar şi cei din Crişana se denumeau „şvabi bănăţeni”, până către Chişineu Criş, fiind de aceleaşi neam cu cei din Banatul istoric veniţi în cele trei valuri de colonizare, în secolul XVIII, din landurile germane Suebia, Baden, Palatinat, Bavaria, Franconia, Mosel, Renania. Astfel şvabii din judeţul Arad vorbesc dialecte diferite, au porturi diferite, dar obiceiuri asemănătoare. Comunele Şagu, Aradul Nou, Sânicolau Mic, Mureşel, Cruceni, Zădăreni, Sânpetru German, Secusigiu, Semlac, Peregu Mare, Horia, Sântana, Comlăuş, Şimand, Şiclău, Grăniceri, Sânmartin, Macea, Glogovăţ, Şiria, Galşa, Păuliş, Lipova, Neudorf, Zăbrani, Tisa Nouă, Aluniş, Fântânele ş.a. au fost centre ale civilizaţiei şi culturii rurale germane din judeţul Arad. Deşi populaţia germană a emigrat în mare parte înapoi spre Germania ori a migrat înspre oraşe, încă se mai recunosc vestigiile patrimoniului creat de aceştia vreme de aproape 300 de ani.

Michael Szellner, Președintele Forumul Democrat al Germanilor din Arad